Pacienţii care au avut forme medii şi severe de COVID-19, chemaţi la recuperare pulmonară

0
26

Dificultăţile de respiraţie, oboseală rapidă şi accentuată, dificultăţi de adaptare la efort fizic, somnolenţă, dureri musculare sunt doar câteva dintre urmările unei infecţii COVID-19 cu afectare profundă a funcţiei respiratorii. Acestea se manifestă mai ales în cazul pacienţilor care, din cauza formei medii sau grave de infecţie cu SARS-CoV2, au necesitat susţinere respiratorie asistată. Medicii specialişti de la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara recomandă o recuperare pulmonară în cazul acestor pacienţi.

Sechelele respiratorii pot persista o perioadă îndelungată de timp, de la câteva săptămâni până la câteva luni. În cazul în care pacientul nu urmează un program complex de recuperare, scăderea capacităţii respiratorii se poate accentua, ducând la o alterare a calităţii vieţii, se arată într-un comunicat de presă, de marţi, al Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara.
Specialiştii acestei unităţi medicale din Timişoara au iniţiat un program complex prin care pacienţii care au avut infecţii COVID-19 şi au rămas cu dificultăţi de respiraţie pot beneficia de asistenţă medicală terapeutică pentru recuperarea şi îmbunătăţirea capacităţii pulmonare.
“La pacienţii post COVID modelul respirator se schimbă. Ei trec de la o respiraţie normală, eficientă, la una superficială, ineficientă. Ei respiră foarte scurt, ineficient, superficial. Şi, atunci, programul de recuperare pentru aceşti pacienţi va începe cu o reeducare respiratorie. Deci, învăţăm pacientul cum să respire corect. Programele de reabilitare respiratorie includ exerciţii de forţă, de anduranţă şi exerciţii de gimnastică respiratorie”, a declarat asist. univ. asociat dr. Alexandru Crişan, kinetoterapeut la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara.
Procesul de reabilitare a pacienţilor cu forme medii sau grave de COVID-19, cu afectare pulmonară ridicată, presupune o serie de programe personalizate, în funcţie de deficienţele fiecărui pacient. Aceste exerciţii duc la îmbunătăţirea respiraţiei, reducerea dispneei şi creşterea forţei musculare, mai ales la nivelul membrelor inferioare. Programele de recuperare fizică pot dura între două şi patru săptămâni, în funcţie de pacient.
“Toţi pacienţii care au trecut printr-o formă moderată de boală resimt oboseala luni de zile după boală. Ei spun că nu mai pot urca scările ca înainte, nu mai pot avea aceleaşi activităţi de zi cu zi ca înainte şi atunci pacienţii trebuie să facă aceste exerciţii de recuperare respiratorie”, a explicat Alexandru Crişan.
Specialiştii Compartimentului de Recuperare Medicală Respiratorie din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Victor Babeş” Timişoara susţin că pacienţii vindecaţi de formele moderate sau severe de coronavirus care acceptă să intre în aceste programe de reabilitare pulmonară sunt evaluaţi clinic, funcţional şi biologic. Totodată, li se face un examen imagistic pentru a se vedea aspectul radiologic al leziunilor pulmonare post COVID-19, posibil fibrotice.
“Pentru cei cu forme severe, recuperarea la domiciliu este extrem de dificilă. Îşi revin destul de greu. Atunci când vin în clinica noastră cu kinetoterapeut, cu medici specializaţi în explorări funcţionale, biologice, în care au loc consulturi interdisciplinare cu celelalte specialităţi, pacienţii beneficiază de un tratament complex. Nu este suficientă doar o gimnastică medicală, aşa cum fac unii dintre ei acasă. Practic, când vin la noi sunt dependenţi de oxigen, cei mai mulţi nu vin pe picioarele lor, vin într-un scaun cu rotile, necesită debite mari de oxigen, undeva la 30 de litri, şi nu pot să coboare singuri la marginea patului. Efectiv, noi cu asta începem – îi ajutăm să facă primii paşi. Acasă, fără ajutor specializat, este destul de greu să obţină aceste progrese”, a declarat şi asis. univ dr. Camelia Corina Pescaru, medic specialist pneumolog, coordonator în cadrul Compartimentului Recuperare Medicală Respiratorie al Spitalului de Boli Infecţioase Timişoara.
Recuperarea respiratorie este un proces de durată, care nu poate fi realizat decât într-un centru specializat.
“În urma acestui program de reabilitare, scade şi necesarul de ajutor de oxigen suplimentar. Dacă iniţial un pacient are nevoie de 30 de litri, după recuperarea respiratorie poate ajunge la 10 litri sau chiar 5 litri necesar de oxigen, ce poate fi asigurat cu ajutorul unui concentrator de oxigen pe care poate să îl folosească acasă”, a adăugat Camelia Corina Pescaru.
La finalul acestor programe de reabilitare are loc o reducere accentuată a simptomelor, dar şi a sechelelor respiratorii, concomitent cu creşterea capacităţii de efort fizic, toate ducând la o îmbunatăţire a calităţii vieţii.
zonia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here