Gospodinele se pregătesc de vopsitul ouălor de Paște. Vopsitul ouălor de Paște este un obicei păstrat din timpuri străvechi. Atât egiptenii cât și persii obișnuiau să încondeieze ouă la începutul primăverii. Era un ritual prin care sărbătoreau fertilitatea.
Astăzi, secole mai târziu, gospodinele continuă tradiția. Credincioşii respectă cu sfinţenie tradiţia vopsitului ouălor de Paşte, obicei care face trimitere la jerfa Mântuitorului de pe muntele Golgota.
Există două variante care corespund înroşirii ouălelor. Una spune că orice piatră era aruncată în Mântuitorul Iisus Hristos, în timp ce era pe Cruce, se transforma în ouă roşii. Alta spune că Fecioara Maria a mers la Hristos cu un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele Lui. “Sunt câteva elemente mai importante pentru Paște. Mielul, oul sunt desigur cele mai cunoscute. Mielul de Paște este un un aliment, să spunem, recent la români. Tradiția face ca mielul de Paște să țină la români, în primul rând de Sfântul Gheorghe. Totuși, el are circa o sută de ani de vechime ca aliment de Paște, amintind despre jerfa Mântuitorului”, spune Otilia Heheșan, etnolog.
În Banat, mai ales în unele sate se păstrează tradiţia vopsirii ouălelor folosind vopsele din „natură”: coajă de stejar, coji de ceapă, morcovi sau sfeclă roşie. Se mai decorează cu fire de iarbă sau trifoi, aşezate delicat pe ouă, în timpul vopsirii.
Gospodinele vopsesc ouăle în Joia Mare sau cel târziu în Vinerea Mare, ca un gest de comemorare a supliciilor îndurate de Iisus. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române spun că vopsirea ouălor în alte culori este tot un obicei tradiţional, care are legătură cu “înnoirea” de primăvară. Albastrul semnifică culoarea cerului, galbenul – belşugul din recolte, verdele – revenirea naturii la viaţă. “În ceea ce privește oul de Paște, acesta are o simbolistică legată de naștere, de reînviere, de puterea creatoare, astfel încât cumva, mielul și oul țin pe de-o parte de jertfa Mântuitorului, respectiv de reânvierea acestuia”, completează Otilia Hedeșan, etnolog.
