Creștinii ortodocși și catolici au intrat de astăzi în Postul Sfintelor Paști, numit și Postul Mare, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea „Învierii Domnului”. Este postul dinaintea Învierii Domnului, cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
Astfel, în aceste 40 de zile nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică împreună cu sufletul. Preoții spun că postul trebuie să fie ținut cu inima, sufletul, mintea dar și cu trupul. În postul Paştelui sunt două dezlegări în praznicele împărăteşti, dezlegare la peşte: de Buna Vestire (25 martie) şi de Florii (8 aprilie).
Dincolo de regulile bisericești, postul mai este și o perioadă care ajută la detoxifierea organismului pentru că în cele 40 de zile de post corpul uman scapă de toxinele acumulate din produsele animale.
Magazinele se întrec în oferte pentru credincioșii care intră în Postul Mare, ba chiar au rafturi speciale pentru acestea. Pate-urile vegetale de tot felul, crochetele, laptele de soia și alte delicii moderne concurează cu strămoșeasca zacuscă, tocana de legume și iahnia de fasole.
Comparat cu călătoria de 40 de zile a poporului evreu în pustiu, Postul Paștelui trebuie să se încheie cu mărturisirea păcatelor și apoi pentru creștinii care primesc dezlegare de la preot cu împărtășanie. Durata de 40 de zile a Postulului Paștelui se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară. Potopul care trebuia să spele pământul de păcate a ținut 40 de zile și 40 de nopți; Moise înainte de a ajunge pe pământul făgăduinței a stat pe muntele Sinai 40 de zile pentru a primi legea și tot 40 de zile și 40 de nopți a postit Iisus în munte înainte de începerea activității Sale mesianice.
Postul Paştelui se va încheia pe 11 aprilie. În cele șapte săptămâni ale Postului Mare se oficiază toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare și Liturghia Darurilor înainte sfințite.
